Cautare

Google
Google

Poeziile

Voting starVoting starVoting starVoting starVoting star

În continuare vă prezentă o parte din poeziile scrise de acest autor.

Incercati si altceva

                  Mărturisim, fără conjur, că în anii destul de mulți ai stăruințelor noastre de a întâmpina – nu din filotimie sau generozitate, ci din bucuria de a descoperi o  nouă valoare între candidații la “Prima verba”.În destul de puține dăți am simțit o așa bucurie reală și o liniște  aparte ca la lectura volumului de “Meditații” semnat de... citeste restul
Profesor NICOLAIE P. SULTAN                   La 29 km de Craiova, spre Filiași, se află satul Răcari, județul Dolj. Această așezare a luat numele – Răcari, de la pârăul Răcari, care izvorășste din dealurile din apropiere, străbate satul și se varsă în Jiu.                 Pârăul, la rândul său, a fost numit așa, pentru că în... citeste restul

Colectia de articole disponibile

sortare:

CĂLĂTORII ÎN ASTĂ LUME

 

Călători în astă lume,

Suntem toți pe-acest Pământ

Și ce-am strâns noi, cui rămâne,

Când vom merge în mormânt?

 

După o viață goală, infamă,

Fără frați, fără surori,

Fără tată, fără mamă,

Fără viață și comori

 

El se duce în altă lume,

Pe un drum necunoscut

Între nori și între hume,

În rele mereu căzut

 

Frații mei iubiți din lume,

Ce trăiți pe-acest Pământ,

Faceți numai fapte bune,

Până intrați într-un mormânt.

Amin.

DESPĂRȚIRE

 

Nu vreau cavou, nici flori,

Peste-al meu mormânt,

Căci totu-i trecător,

Și de folos nu-mi sunt

 

Iar viața-mi, călătoare,

S-a dus și ce-am fost eu?

O rază fără Soare,

Pierdută-n drumul său,

 

O mână de țărână,

Strivită-n bolovani

Odată, reîntors în tină

Voi zace mii de ani

 

Am fost o simplă umbră,

“O zi necunoscută”,

Iar… pecărarea lungă,

Viața mi-a fost luptă!

 

Nu căutați iubirea,

Dincolo de mormânt

Acolo-i fericirea,

Celor ce-au crezut

 

Iubirea ta, curată,

Să fie cât trăiești,

Iubindu-ți mamă, tată,

Și-atunci legea împlinești

Altfel, totu-i în zadar,

Când vii azi ca să bocești,

 

Plângând, oftând amar,

S-arăți că mă iubești

Astăzi, e prea târziu,

Când, totul s-a sfârșit

Răsună în pustiu,

Un plâns înăbușit

 

Am fost bârfit în lume,

Că n-am făcut nimic,

Dar, lumea, o vezi bine,

Că ea nu e nimic!

 

Eu însă, am privit viața

Așa cum trebuiește,

Dar, lumea întoarce fața,

Și mai rău te privește

 

Și-ar vrea ca să te vadă,

Un prăpădit pierdut

Din palme ca să bată,

Zicând, c-a reușit,

 

Dar, cine-i om cu “cap”,

N-ascultă de minciună

Lor, nu le stă pe plac,

Chiar dacă se răzbună

 

Căci dacă-n lumea asta,

N-ai vrut ca să iubești

Și să asculți povața,

Degeaba mai trăiești.

 

 

25 aug. 1978

ULTIMA PAGINA

Final Poezie